BENEFICII

• creşte conţinutul de materie organică din sol;
• creşte capacitatea de schimb cationic a solului;
• stimulează creşterea plantelor;
• stimulează proliferarea microorganismelor din sol;
• creşte capacitatea tampon a solului;
• aplicat împreună cu fertilizanţii foliari, creşte eficienţa acestora;
• reduce gradul de eroziune a solului, pe terenurile în pantă.

MOD DE ACŢIUNE

Prin acţiunea sa de chelatare a nutrienţilor, contribuie la creşterea capacităţii de schimb cationic a solului, cu efecte pozitive asupra nutriţiei plantelor. Astfel, între soluţia solului şi rădăcinile plantelor, se stabileşte un flux eficient al nutrienţilor esenţiali pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor. Transformă nutrienţii greu solubili din sol, în compuşi uşor accesibili plantelor. Reţine ionii nutritivi solubili în soluţia solului, la nivelul rădăcinilor şi îi pune treptat la dispoziţia plantelor. Contribuie la descompunerea mineralelor primare din sol, în minerale secundare, importante pentru nutriţia plantelor. Creşte capacitatea de reţinere a apei în sol şi capacitatea de aeraţie a acestuia. Stimulează creşterea sistemului radicular, prin accelerarea diviziunii celulare. Creşte permeabilitatea membranelor celulare, cu repercusiuni pozitive asupra transportului nutrienţilor în plantă, stimulează procesul de respiraţie, la nivelul sistemului radicular, stimulează procesul de fotosinteză şi activitatea enzimatică din plante.

COMPOZIŢIE CHIMICĂ

Blackjak este o suspensie concentrată, obţinută din leonardită foarte bogată în humus. Leonardita utilizată la prepararea produsului conţine 75% substanţe humice (predominant acid humic şi fulvic).

RECOMANDĂRI DE APLICARE LA PRINCIPALELE CULTURI AGRICOLE

RECOMANDĂRI DE APLICARE LA PRINCIPALELE CULTURI HORTICOLE

Blackjak se aplică la sol, prin fertirigare. În tabelul de mai jos se regăsesc recomandările de aplicare pentru culturile horticole cele mai răspândite, cultivate in spații protejate (sere, solarii) sau în câmp.

* pentru plantațiile intrate pe rod

** la speciile sâmburoase (cireș, vișin, prun, cais, piersic), mugurii floriferi apar înaintea celor vegetativi, iar la speciile semințoase (măr, păr, gutui) mugurii vegetativi apar primii